Evenimente Culturale

Capitala Culturala Europeana

Sibiul a fost desemnat în 27 mai 2004 în urma votului final al Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana drept Capitala Culturala Europeana (CCE) pentru anul 2007, titlu pe care îl împarte cu Luxemburg.Un punct care a cântarit mult in decizie a fost parteneriatul special cu Luxemburg în organizarea programului pentru 2007, coordonarea evenimentelor între cele doua orase, cât si multiplele parteneriate si programe de colaborare europeana dezvoltate de Sibiu cu Landshut, Rennes, Klagenfurt, Deventer.Tema aleasa de Sibiu/Hermannstadt pentru Programul Sibiu 2007 îsi propune sa prezinte profilul multicultural al acestui oras vechi de opt secole, sub deviza ‘City of Culture – City of Cultures’.

În acest an, sub egida Programului Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007, la Sibiu au fost prezentate 337 de proiecte, însumând 2062 de evenimente - un caleidoscop de genuri şi direcţii artistice pentru cele mai diferite gusturi: de la teatru şi pictură, muzică, film, dans, literatură şi arhitectură la artă contemporană şi gastronomie. Evenimentele incluse în Programul Sibiu 2007 au oglindit caracterul multicultural şi multilingvistic al oraşului şi au confirmat sloganul: "Un oraş al culturii - un oraş al culturilor". Parteneriatul cultural cu Marele Ducat al Luxemburgului s-a concretizat prin 40 de proiecte comune Sibiu - Luxemburg, redând caracterul european al Programului.
Numarul total al celor care au propus proiecte în acest an a fost de 301 operatori culturali, instituţii publice de cultură şi culte, instituţii publice de spectacole si concerte, instituţii publice de învăţământ, centre culturale, institute culturale ale Ambasadelor străine din România şi Ambasade, ONG-uri (culturale, tineret etc) naţionale şi internaţionale, edituri, persoane fizice, consulate onorifice romane în străinătate si societăţi comerciale.

Vernisaj 05 decembrie 2008, ora 14, la Cabinetul de Stampe, din cadrul Palatului Brukenthal.
Expoziţia oferă vizitatorilor şansa de a admira o selecţie reprezentativă din colecţiile de gravură datând din secolele XVI-XVIII, aparţinând şcolilor de artă italiană, flamandă, olandeză şi franceză, împreună cu câteva stampe din şcolile germană şi engleză. Majoritatea acestor gravuri provin din colecţia baronului Samuel von Brukenthal şi nu au mai fost expuse în ultimele două decenii. Cele 35 de stampe expuse au o tematică inspirată din iconografia complexă a uneia dintre cele mai mari sărbători ale lumii creştine: Naşterea Domnului, Închinarea Păstorilor, Închinarea Regilor Magi, Maica Domnului cu Pruncul sau Sfînta Familie. Artiştii Renaşterii, Manierismului, Barocului şi Clasicismului au transpus în picturile lor aceste teme, preluate apoi de gravorii timpului. Capodopere ale artei, semnate de Correggio, Tizian, Andrea del Sarto, Parmigianino, Annibale Carracci, Guido Reni, Pietro da Cortona, Abraham Bloemaerdt, Jacob Jordaens, Nicolas Poussin sunt interpretate între alţii, de maeştrii gravori Jan Sadeler, Cornelis Bloemaert, Pietro Testa, François de Poilly, Simon François Ravenet.Capodoperele picturii şi stampele vechilor maeştri reflectă Lumina magică ce a învăluit momentul întrupării Domnului, răspândind bucuria în toate casele creştine.

Expoziţia temporară Jocul măştilor

Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” vine cu o nouă propunere: expoziţia temporară Jocul măştilor (5 decembrie 2008 - 20 ianuarie 2009 ) găzduită în sala de expozitii de la ”Casa Artelor”.Vernisaj 5 decembrie, ora 14.
Datinile şi obiceiurile sunt expresia fundamentală a identităţii unui popor, iar jocul măştilor are menirea de a de a reînvia, la intervale regulate de timp, miturile originare şi mai ales în preajma solstiţiului de iarnă, când un amplu spectacol cosmic are loc: moartea unui an şi naşterea unui an nou, de fapt inaugurarea unui nou ciclu temporal se produc frecvente apeluri la mască.Jocurile cu măşti sunt adevărate cosmogonii ce regenerează timpul şi spaţiul, însă, din păcate, aceste semnificaţii sunt prea puţin cunoscute de contemporani şi considerăm necesară o astfel de expunere pentru reînvăţarea lor. Jocul măştilor este un vechi simbol al dansurilor rituale, fiind considerat un obicei păgân, care avea în trecut rol de purificare a spaţiului sătesc, dar simboliza, în acelaşi timp, şi fertilitatea. Jocul măştilor îi bucură atât pe jucători - dau frâu liber desfăşurării fanteziei, cât şi pe privitori - satisfac şi stimulează imaginaţia, iar cu prilejul sărbătorilor de Anul Nou stârnesc voia bună. Prin aspectul, simbolul şi semnificaţia ei, masca este un „ obiect-fiinţă”, desprins de lumea realului. Masca trăieşte tumultuos, în lumea ei legea nu mai are canoane, sublimul devine grotesc, imposibilul devine posibil. Purtătorul măştii îşi pierde identitatea şi intră într-un rol care îi eliberează de tensiuni, devine liber, eliberat de reguli şi legi, iar acţiunile lui „răstoarnă” lumea, creând, pentru scurt timp, o altă lume. Expoziţia Jocul măştilor doreşte să readucă în prim plan aceste piese de un simbolism remarcabil, fiind o simbioză între piesele aflate în colecţiile Muzeului „ASTRA” şi lucrările unor renumiţi creatori populari din zone emblematice pentru păstrarea acestui obicei precum Maramureş, Moldova, Ţara Vrancei, Dobrogea în vederea valorificării acestor piese „în oglindă”: măştile din colecţie şi creaţiile contemporane, a felului în care tradiţia acestui meşteşug se păstreză. (Simona Ghiorghiet).