Municipalitatea a semnat contractul pentru proiectarea a două noi poduri peste Cibin

Municipalitatea a încheiat miercuri, 28 ianuarie 2009 contractele pentru execuţia studiului de fezabilitate, a proiectului şi detaliilor tehnice în vederea construcţiei a două noi poduri peste Cibin. Scopul principal pentru construcţia celor două poduri este de a decongestiona cele două puncte foarte aglomerate, tranzitate mai ales de traficul greu:

„Construirea celor două poduri

este o posibilă soluţie de a decongestiona traficul în cele două zone - podul Peco de pe strada Alba Iulia şi străzile Malului şi Râului, în zona străzii Ion Neculce - selectându-l sau reducând volumul acestuia. Studiul de fezabilitate va oferi o imagine mai clară cu privire la configurarea sensurilor de rulare şi a numărului de benzi” a declarat primarul Klaus Iohannis.

Contractele pentru studiul de fezabilitate, proiectul şi detaliile tehnice pentru construirea unui nou pod în amonte de podul Peco precum şi a podului care face legătura dintre cele două maluri ale Cibinului în zona străzii Ion Neculce au fost semnate cu firma S.C. DRUMEX S.R.L cu sediul in Cluj – Napoca. Documentele prevăzute a fi realizate de către firma contractată vor fi predate municipalităţii în termen de 80 de zile de la semnarea contractului, firma obligându-se să asigure asistenţă tehnică pe toată durata contractului de execuţie. Valoarea totală a contractului de proiectare pentru podul Peco este de 184.450,00 lei (inclusiv TVA) iar pentru podul din zona străzii Neculce este de 172.550 lei (inclusiv TVA).

Norvegieni la Sibiu

Festivalul Artmania va avea loc în perioada 17-19 iulie 2009 la Sibiu, au anuntat organizatorii evenimentului. Ajuns la cea de a patra editie, festivalul, organizat în parteneriat cu Primaria Sibiu si Consiliul Local Sibiu, deschide seria concertelor, pe 17 iulie, cu norvegienii care formeaza trupa Tristania, în premiera pe scena rock din România. Tristania este considerata una dintre primele trupe de Gothic Metal. Ea a fost formata de Morten Veland, Einar Moen si Kenneth Olsson, în 1996, în urma destramarii trupei Uzi Suicide. Ulterior, au intrat în componenta formatei Anders Hilde, Vibeke Stene si basistul Rune Osterhus.

Muzeul Astra reprezintă România în "Europeana"

Complexul Naţional Muzeal ”ASTRA” este prezent pe site-ul www.Europeana.eu, o bibliotecă digitală, muzeu şi arhivă care urmăreşte să ofere utilizatorilor din lumea întreagă acces la o uriaşă baze de date cu patrimoniul cultural al ţărilor europene.

România este reprezentată, în derularea proiectului Europeana, de către CIMEC – Institutul de Memorie Culturală, iar pe site se pot regăsi obiecte din patrimoniul muzeului Astra. Digitalizarea a început încă din 2007, printr-un proiect realizat de profesorul Corneliu Bucur, în colaborare cu clujeanul Paul Nemeş, de la Universitatea Tehnică. S-au pus astfel bazele unei colecţii de fişe electronice de obiect, care plecau de la fişele analitice de evidenţă folosite de muzeografi.

Până în prezent, au fost realizate fişe electronice complete pentru 10 548 de obiecte din patrimoniul Complexului Naţional Muzeal ”ASTRA”: O parte dintre aceste fişe pot fi vizualizate pe situl Cimec, organizate sub formă de repertoriu digital, dar şi ca Muzeu etnografic virtual, precum şi pe situl www.europeana.eu.

Paşapoarte biometrice

Sibieni primesc de anul acesta un nou model de paşapoarte. Pentru a îndeplini cerinţele Uniunii Europene în domeniul securizării, noile paşapoarte electronice vor avea elementele biometrice integrate. Elementul de noutate constă în introducerea unui cip electronic. Cipul include datele personale existente în fila informatizată: nume, prenume, data naşterii, codul numeric personal, termenul de valabilitate al documentului, organul emitent, cetăţenia. Faţă de paşapoartele actuale, care conţin 32 de elemente de siguranţă, paşapoartele electronice vor conţine 50 de elemente de siguranţă. Valabilitatea paşaportului electronic este de 5 ani, iar pentru minorii cu vârsta sub 6 ani, valabilitatea acestuia este de 3 ani. Noile paşapoarte vor fie liberate în 20 de zile lucrătoare. Contravaloarea paşaportului electronic a fost stabilită la preţul de 234 lei inclusiv TVA , iar taxa consulară este de 32 lei. Acesta va fi introdus treptat în circulaţie, urmând ca până la 30 iunie 2009 sistemul să fie funcţional în toată ţara.

Oare unde vom ajunge cu atata siguranta?

Expoziţia temporară Jocul măştilor

Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” vine cu o nouă propunere: expoziţia temporară Jocul măştilor (5 decembrie 2008 - 20 ianuarie 2009 ) găzduită în sala de expozitii de la ”Casa Artelor

Datinile şi obiceiurile sunt expresia fundamentală a identităţii unui popor, iar jocul măştilor are menirea de a de a reînvia, la intervale regulate de timp, miturile originare şi mai ales în preajma solstiţiului de iarnă, când un amplu spectacol cosmic are loc: moartea unui an şi naşterea unui an nou, de fapt inaugurarea unui nou ciclu temporal se produc frecvente apeluri la mască.

Jocurile cu măşti sunt adevărate cosmogonii ce regenerează timpul şi spaţiul, însă, din păcate, aceste semnificaţii sunt prea puţin cunoscute de contemporani şi considerăm necesară o astfel de expunere pentru reînvăţarea lor. Jocul măştilor este un vechi simbol al dansurilor rituale, fiind considerat un obicei păgân, care avea în trecut rol de purificare a spaţiului sătesc, dar simboliza, în acelaşi timp, şi fertilitatea. Jocul măştilor îi bucură atât pe jucători - dau frâu liber desfăşurării fanteziei, cât şi pe privitori - satisfac şi stimulează imaginaţia, iar cu prilejul sărbătorilor de Anul Nou stârnesc voia bună.

Prin aspectul, simbolul şi semnificaţia ei, masca este un „ obiect-fiinţă”, desprins de lumea realului. Masca trăieşte tumultuos, în lumea ei legea nu mai are canoane, sublimul devine grotesc, imposibilul devine posibil. Purtătorul măştii îşi pierde identitatea şi intră într-un rol care îi eliberează de tensiuni, devine liber, eliberat de reguli şi legi, iar acţiunile lui „răstoarnă” lumea, creând, pentru scurt timp, o altă lume.

Expoziţia Jocul măştilor doreşte să readucă în prim plan aceste piese de un simbolism remarcabil, fiind o simbioză între piesele aflate în colecţiile Muzeului „ASTRA” şi lucrările unor renumiţi creatori populari din zone emblematice pentru păstrarea acestui obicei precum Maramureş, Moldova, Ţara Vrancei, Dobrogea în vederea valorificării acestor piese „în oglindă”: măştile din colecţie şi creaţiile contemporane, a felului în care tradiţia acestui meşteşug se păstreză. (Simona Ghiorghiet)

Sibiul dezvoltă strategia în domeniul turismului

Municipalitatea a demarat încă de anul trecut demersurile pentru alcătuirea unei strategii de promovare turistică unitară pentru Sibiu şi împrejurimi. Odată cu înfiinţarea Biroului de Promovare si Dezvoltare în Turism în data de 1 octombrie 2008, municipalitatea a realizat anul trecut şi primele două instrumente din cadrul strategiei: DVD-ul de promovare al Sibiului şi un site turistic al oraşului.

În urma analizei pieţelor active şi a fluxului turistic înregistrat în anul 2008, Primăria Municipiului Sibiu a luat decizia de a participa în prima parte a anului 2009 la târgurile internaţionale de turism de la Stuttgart, Budapesta, Berlin şi Bucureşti cu scopul consolidării poziţiilor deja câştigate. De asemenea municipalitatea are în vedere deschiderea unei noi pieţe în Suedia cu ţintă pe segmentul turistic dedicat seniorilor.

Primul târg internaţional de turism la care Sibiul va participa în acest an este cel de la Stuttgart, un târg de tradiţie în acest domeniu care se va desfăşura în perioada 17-25 ianuarie. În fiecare an în această peiroadă Stuttgart devine gazda marilor dezvoltatori în industria turismului. Datorită puterii mari de cumpărare, turiştii din zona Stuttgart alocă un buget peste nivelul mediu mondial pentru vacanţe, iar cei 4,6 milioane de locuitori ai regiunii Baden – Würtemberg nu amână nici o vacanţă. De aceea expozanţii consideră târgul de la Suttgart ca fiind cel mai important şi de succes instrument de marketing pentru cei care dezvoltă afaceri în industria turismului. Spaţiul de expoziţie are o suprafaţă totală de 105.000 metri pătraţi, peste 1850 de expozanţi reprezentând 100 de naţiuni urmând să îşi amplaseze standul. Târgul s-a bucurat la ediţiile anterioare de un număr foarte mare de vizitatori – aproximativ 200.000.

Prezenţa Sibiului la acest târg va fi asigurată de o echipă din Primăria Sibiu, iar ideea centrală în prezentarea oraşului şi a împrejurimilor este axată pe turismul cultural. De altfel, ziua de 23 ianuarie este dedicată exclusiv turismului cultural.

Programul standului României - ţară parteneră la târgul de turism CMT 2009 – Stuttgart, cuprinde şi spectacole al Ansamblului Naţional Folcloric Cindrelul Junii, concerte ale Cvartetului de coarde al Filarmonicii Sibiu şi demonstraţii de pictură de icoane pe piatră ale artistei populare sibiene Vlajie Benonia.

„Domeniul turistic se înscrie într-adevăr într-un trend ascendent în Sibiu, acest fapt fiind demonstrat de creşterea numărului de locuri de cazare în unităţile de cazare clasificate sau în curs de clasificare, de la 3517 la începutul anului la 4012 locuri la sfârşitul anului 2008. Această creştere demonstrează pe de o parte interesul dezvoltatorilor în turism, iar pe de altă parte arată rentabilitatea crescută în Sibiu a acestui tip de investiţie. Vom continua pe această tendinţă şi intenţionăm ca prin strategia de promovare turistică să facem Sibiul mai interesant atât pentru turişti, dar şi pentru potenţialii investitori în acest domeniu.” a declarat primarul Klaus Iohannis.

Evenimente Culturale

Capitala Culturala Europeana

Sibiul a fost desemnat în 27 mai 2004 în urma votului final al Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana drept Capitala Culturala Europeana (CCE) pentru anul 2007, titlu pe care îl împarte cu Luxemburg.Un punct care a cântarit mult in decizie a fost parteneriatul special cu Luxemburg în organizarea programului pentru 2007, coordonarea evenimentelor între cele doua orase, cât si multiplele parteneriate si programe de colaborare europeana dezvoltate de Sibiu cu Landshut, Rennes, Klagenfurt, Deventer.Tema aleasa de Sibiu/Hermannstadt pentru Programul Sibiu 2007 îsi propune sa prezinte profilul multicultural al acestui oras vechi de opt secole, sub deviza ‘City of Culture – City of Cultures’.

În acest an, sub egida Programului Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007, la Sibiu au fost prezentate 337 de proiecte, însumând 2062 de evenimente - un caleidoscop de genuri şi direcţii artistice pentru cele mai diferite gusturi: de la teatru şi pictură, muzică, film, dans, literatură şi arhitectură la artă contemporană şi gastronomie. Evenimentele incluse în Programul Sibiu 2007 au oglindit caracterul multicultural şi multilingvistic al oraşului şi au confirmat sloganul: "Un oraş al culturii - un oraş al culturilor". Parteneriatul cultural cu Marele Ducat al Luxemburgului s-a concretizat prin 40 de proiecte comune Sibiu - Luxemburg, redând caracterul european al Programului.
Numarul total al celor care au propus proiecte în acest an a fost de 301 operatori culturali, instituţii publice de cultură şi culte, instituţii publice de spectacole si concerte, instituţii publice de învăţământ, centre culturale, institute culturale ale Ambasadelor străine din România şi Ambasade, ONG-uri (culturale, tineret etc) naţionale şi internaţionale, edituri, persoane fizice, consulate onorifice romane în străinătate si societăţi comerciale.

Vernisaj 05 decembrie 2008, ora 14, la Cabinetul de Stampe, din cadrul Palatului Brukenthal.
Expoziţia oferă vizitatorilor şansa de a admira o selecţie reprezentativă din colecţiile de gravură datând din secolele XVI-XVIII, aparţinând şcolilor de artă italiană, flamandă, olandeză şi franceză, împreună cu câteva stampe din şcolile germană şi engleză. Majoritatea acestor gravuri provin din colecţia baronului Samuel von Brukenthal şi nu au mai fost expuse în ultimele două decenii. Cele 35 de stampe expuse au o tematică inspirată din iconografia complexă a uneia dintre cele mai mari sărbători ale lumii creştine: Naşterea Domnului, Închinarea Păstorilor, Închinarea Regilor Magi, Maica Domnului cu Pruncul sau Sfînta Familie. Artiştii Renaşterii, Manierismului, Barocului şi Clasicismului au transpus în picturile lor aceste teme, preluate apoi de gravorii timpului. Capodopere ale artei, semnate de Correggio, Tizian, Andrea del Sarto, Parmigianino, Annibale Carracci, Guido Reni, Pietro da Cortona, Abraham Bloemaerdt, Jacob Jordaens, Nicolas Poussin sunt interpretate între alţii, de maeştrii gravori Jan Sadeler, Cornelis Bloemaert, Pietro Testa, François de Poilly, Simon François Ravenet.Capodoperele picturii şi stampele vechilor maeştri reflectă Lumina magică ce a învăluit momentul întrupării Domnului, răspândind bucuria în toate casele creştine.

Expoziţia temporară Jocul măştilor

Complexul Naţional Muzeal „ASTRA” vine cu o nouă propunere: expoziţia temporară Jocul măştilor (5 decembrie 2008 - 20 ianuarie 2009 ) găzduită în sala de expozitii de la ”Casa Artelor”.Vernisaj 5 decembrie, ora 14.
Datinile şi obiceiurile sunt expresia fundamentală a identităţii unui popor, iar jocul măştilor are menirea de a de a reînvia, la intervale regulate de timp, miturile originare şi mai ales în preajma solstiţiului de iarnă, când un amplu spectacol cosmic are loc: moartea unui an şi naşterea unui an nou, de fapt inaugurarea unui nou ciclu temporal se produc frecvente apeluri la mască.Jocurile cu măşti sunt adevărate cosmogonii ce regenerează timpul şi spaţiul, însă, din păcate, aceste semnificaţii sunt prea puţin cunoscute de contemporani şi considerăm necesară o astfel de expunere pentru reînvăţarea lor. Jocul măştilor este un vechi simbol al dansurilor rituale, fiind considerat un obicei păgân, care avea în trecut rol de purificare a spaţiului sătesc, dar simboliza, în acelaşi timp, şi fertilitatea. Jocul măştilor îi bucură atât pe jucători - dau frâu liber desfăşurării fanteziei, cât şi pe privitori - satisfac şi stimulează imaginaţia, iar cu prilejul sărbătorilor de Anul Nou stârnesc voia bună. Prin aspectul, simbolul şi semnificaţia ei, masca este un „ obiect-fiinţă”, desprins de lumea realului. Masca trăieşte tumultuos, în lumea ei legea nu mai are canoane, sublimul devine grotesc, imposibilul devine posibil. Purtătorul măştii îşi pierde identitatea şi intră într-un rol care îi eliberează de tensiuni, devine liber, eliberat de reguli şi legi, iar acţiunile lui „răstoarnă” lumea, creând, pentru scurt timp, o altă lume. Expoziţia Jocul măştilor doreşte să readucă în prim plan aceste piese de un simbolism remarcabil, fiind o simbioză între piesele aflate în colecţiile Muzeului „ASTRA” şi lucrările unor renumiţi creatori populari din zone emblematice pentru păstrarea acestui obicei precum Maramureş, Moldova, Ţara Vrancei, Dobrogea în vederea valorificării acestor piese „în oglindă”: măştile din colecţie şi creaţiile contemporane, a felului în care tradiţia acestui meşteşug se păstreză. (Simona Ghiorghiet).

Cultura

Sibiul poate fi considerat pe buna dreptate capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine.Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss.In Sibiu exista in momentul de fata o puternica baza culturala formata din 2 teatre, o filarmonica, 1 cinematograf, 5 biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute culturale diverse precum si 10 muzee.

Teatrul in Sibiu

Inceputurile activitatii teatrale in Sibiu isi au bazele inca din sec. XVI cand elevii dadeau doua reprezentatii scenice pe an, iar la 15 februarie 1582 s-a desfasurat in aer liber prima punere in scena a unei batalii. Incepand cu 1756 spectacolele teatrale aveau loc in casa baronului von Möringer, actuala Casa Albastra din Piata Mare. Interesul pentru teatru era atat de ridicat incat la 1778 s-a inceput editarea unei publicatii teatrale, Theatral Wochenblatt. In 1789 s-a ajuns la primul teatru cu sediu stabil in Turnul Gros deschis de Martin Hochmeister. In 1923 a luat fiinta un prim teatru romanesc. Actualul teatru, Teatrul National "Radu Stanca", a fost infiintat, alaturi de Teatrul pentru copii si tineret 'Gong' si Filarmonica de Stat, in 1949. Sectia germana a teatrului a fost deschisa in 1956. Anual la Sibiu se desfasoara Festivalul International de teatru si Festivalul Teatrului Studentesc, importante manifestari culturale.

Biblioteca ASTRA

Inca din primul an al infiintarii Astrei, 1861, s-a pus problema crearii unei biblioteci nationale. Numarul volumelor a crescut in timp ajungand astazi la peste 750000, al revistelor la 48000 si al manuscriselor la 12000. Biblioteca ASTRA detine in patrimoniul sau o serie de carti rare dintre care amintim si cea mai veche carte aflata in fondul Bibliotecii - Bonifacius VIII. Papa: "Sexti libri decretalium...", MDXI, 1511, precum si cea mai veche carte romaneasca: "Sbornicul slavonesc" -tiparita de Coresi la Sas-Sebes in anul 1580. De asemenea, printre cartile rare aflate in fondul Bibliotecii "ASTRA" se numara si * Hieronymus sanctus: "Vitae patrum" - tiparita la Venetia (Veneetis) in anul 1512 * "De re militari" - Flr. Vergetius si "Strotagemata" - Frontinus - tiparita la Paris in anul 1534.

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FILM DE LA SIBIU ASTRA FILM FEST

Festivalul international de film documentar si antropologie vizuala de la Sibiu este unul dintre cele mai interesante, valoroase si cautate festivaluri de gen din Europa. Vin aici regizori si producatori de documentar de pe toate continentele, la intilnirea cu un public entuziast, care umple salile de dimineata pina noaptea tirziu. Festivalul de film de la Sibiu are un public european, preponderent tinar. Studentilor din Romania li se alatura colegi de la universitati din Polonia, Ungaria, Germania, Serbia-Muntenegru, Bulgaria, Italia etc. Festivalul de la Sibiu e un punct de atractie pentru iubitorii documentarului din toata Europa. Festivalul are un format care ii asigura anvergura internationala, fara a neglija specificul local si regional.

Sibiu, orasul istoric

Atestarea documentara s-a realizat pe baza cercetarilor arheologice în localitati ca: Slimnic, Tilisca, Rosia, Casolt, Gusterita.
De remarcat asezarea întarita de la Tilisca, construita în secolul I î.e.n. - secolul I e. n.
Din perioada stapânirii romane în localitatea Cedonia Caput Stenarum, la Boita si Cristian, au fost descoperite ruine ale unor constructii militare sau civile.Perioadei respective corespunde exploatarile de sare Ocna Sibiului.


Din epoca prefeudala s-au facut descoperiri concludente de materiale apartinând unor cimitire ale autohtonilor, secolele VII - XI, în localitatile Slimnic, Sura Mare, si cartiere din municipiul Sibiu, Gusterita si Turnisor.
La sfârsitul mileniului I, populatia autohtona îsi avea formatiunile politico militare proprii, care se vor pastra pâna în secolul al XV-lea. Odata cu patrunderea regatului ungar în Transilvania, în aceste locuri sunt adusi ca "oaspeti regali", colonisti sasi, cu scopul întaririi pazei hotarului sud-estic al regatului si pentru valorificarea economica a teritoriului, ei fiind atât agricultori cât si mestesugari si negustori.



Orasul Sibiu a fost atestat documentar într-un document la palatul Lateran din sudul Romei, de Papa Celestin al III- lea, cu prilejul înfiintarii prepositurii de Sibiu, în 20 decembrie1191, "anul prim al pontificatului nostru". Papa Celestin al III-lea a domnit între anii 1191 - 1193.De-a lungul perioadei de timp, Sibiul a avut diverse denumiri, ca: Prepositus Cibiniensis (1192 - 1196), Praepositus Scibiniensis (1211), vila Hermanni (1223), Hermannstadt (1366), Sibiu (1482).
La 11 aprilie 1241 în Cetatea Sibiului a avut loc o invazie tatara în urma caruia orasul a fost pustiit. În secolul urmator cetatea a fost refacuta si întarita ca o adevarata cetate, apoi primeste statutul de oras, drept de libera circulatie a marfurilor si scutiri de a plati vami. Cetatea se transforma într-o adevarata metropola a mestesugarilor si negustorilor. În anul 1376 orasul avea 19 bresle cu statutul aprobat.
S-a facut afirmatia ca orasul Sibiu a fost la nivelul Europei, argumentam aceasta afirmatie prin aceea ca la vremea respectiva orasul Uhlm avea 17 bresle, Augsburg 15 bresle, Koln 29 bresle, Strassburg, 28 de bresle.În anii 1437,1438,1442, asupra orasului Sibiu au avut loc trei atacuri turcesti, dar atacatorii s-au lovit de dârza rezistenta a aparatorilor cetatii.
Istoricii bizantini, M. Ducas si L. Chalcocondil, numesc orasul preavestit, metropola, oras preastralucit. Marfurile sibiene se regasesc la Viena, Leipzig, Danzing. În anul 1709 ia fiinta Compania Negustorilor Sasi din Sibiu. De asemenea în capitala Transilvaniei, între anii 1629 - 1791 s-au asezat ordine calugaresti Catolice, în anul 1691 Iezuitii, în 1716 Franciscanii, în 1728 Ursulinele.În anul 1330 a fost inaugurata prima biblioteca de manuscrise apartinând Dominicanilor, iar în anul 1292 s-a înfiintat primul azil de batrâni cu spital. În anul 1475 s-a înfiintat primul Spital, în anul 1494 prima farmacie din tara si în anul 1525, de asemenea prima tiparnita din tara.
Prin grija lui Filip Moldoveanu, scriitor la Cancelaria Orasului apare cathehismul lutheran iar în anul 1544 apare prima carte din tara scrisa în limba româna prin grija unor umanisti de talie europeana ca: Nicolae Olahus (istoric), geograful diplomat Georg Reichersdorf. Între anii 1529 - 1569 Konrad Hass, sef depozite artilerie, a proiectat, construit si experimentat dispozitive reactive ca: rachete cu mai multe trepte de aprindere, combustibili balistici si dispozitive de zbor.

În secolul XVIII, prin stradania lui Martin Hochmeister, ia fiinta primul teatru din Transilvania. De asemenea în anul 1793, Ioan Piuariu Molnar proiecteaza societatea filozofica a neamului românesc în marele Principat al Ardealului.
Contemporan cu el Samuel Bruckenthal, guvernatorul Transilvaniei cu titlu nobiliar de Baron, îsi strânge colectiile de tablouri, antichitati, minerale, carti si numismatica, si înfiinteaza muzeul cei poarta numele. Acest muzeu, valorifica prin expunere în prezent 1.600.000 obiecte muzeale.Între anii 1848-1849, orasul Sibiu a devenit sediul Comitetului National Român si Comitetului de Pacificatiune.Dupa anul 1848 orasul Sibiu devine cel mai important centru national, politic si cultural românesc din imperiul monarhic austro - ungar. Societatea ASTRA se înfiinteaza de asemenea în aceeasi perioada, biblioteca ASTRA detinând peste 600.000 de volume. Între anii 1892 - 1894 la Sibiu are loc miscarea memorandista.

PREZENTAREA ORASULUI

Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45°47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.Este asezat în depresiunea Cibinului, în apropierea muntilor Fagarasului (circa 20 km), Cibinului (12 km) si Lotrului (circa 15 km), care marginesc depresiunea în partea de sud-vest. În nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Târnavelor, care coboara pâna deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.Municipiul se afla în depresiunea Cibinului, într-o zona de câmpie piemontana colinara cu terase ale râului Cibin, care o dreneaza.Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le îmbraca si le domina aproape uniformizându-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are în perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti)Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.

Paltinis

Statiunea Paltinis este situata pe panta nord-estica a Muntilor Cindrel, in Carpatii Meridionali, la 32 de kilometri de Sibiu. Binecunoscuta statiune climaterica si de vacanta a fost infiintata in anul 1894 de catre Siebenburgische Karpathen Verein (SKV, Societatea Carpatina Transilvaneana). Paltinis este recunoscuta a fi cea mai veche statiune turistica din tara, dar si cea aflata la cea mai mare altitudine (1442 m). Centrul actual al statiunii este alcatuit din vile, dintre care unele dintre ele au constituit nucleul de baza al Paltinisului, asa numitul "loc de cura". Dintre acestea, cateva sunt conservate si declarate monumente istorice: Casa Turistilor (construita in anul 1894), Casa Medicilor (1895) si Sala Monaco (1898).

Statiunea Paltinis se bucura de o clima alpina temperat-boreala, cu influente vestice. Aceasta face ca iarna sa dureze 4,5 luni, vara 5,5 luni, iar stratul de zapada sa se mentina în medie 170 de zile pe an. Un fenomen frecvent care favorizeaza turismul este dat de prezenta inversiunilor de temperatura, acestea manifestându-se prin cer senin si temperaturi ridicate, desi se afla la aceasta altitudine. Factorul terapeutic principal este climatul alpin cu aer pur, fara praf sau particule alergice, puternic ozonizat, bogat in aerosoli ionizati si radiatii ultraviolete. Statiune pentru toate anotimpurile este un loc foarte placut pentru vacante si o sursa deosebita de sanatate. Este recomandata in tratamentul asteniilor, organismului slabit, suprasolicitarii fizice si intelectuale, anemiilor secundare si dereglarilor de crestere la copii, dereglerilor pleuropulmonare (sechele dupa pleurizie si dupa pneumopatii virale sau bacteriale) si bolilor endocrine (hipertiroitism benign).

In timpul iernii, Paltinis este una din statiunile favorite pentru sporturile de iarna, oferind multe partii de schi de dificultati diferite. Schiorii au la dispozitie un telescaun (pe o distanta de 1025 m si o diferenta de nivel de 241 m), un teleschi (pe o distanta de 410 si o diferenta de nivel de 138 m) si o instalatie pentru nocturna. Partii: Oncesti I - nivel mediu, 1150 metri lungime, cu o diferenta de nivel de 241 metri, dotata cu instalatie pentru nocturna si telescaun; Oncesti II - nivel usor, 450 metri lungime, cu o diferenta de nivel de 38 metri, dotata cu teleschi. Pentru schi fond, amatorii au la dispozitie partiile Palinis - Dealul Poplacii, Paltinis - Santa, Paltinis - Daneasa, Oncesti - Paltinis si Gaujoara - Paltinis.

Cei care vin la Paltinis in sezonul estival se pot bucura de diverse modalitati de recreere, cum ar fi restaurante, club cu teatru si cinema, discoteca, biblioteca, terenuri de sport (tenis, volei, handbal), trasee turistice (plimbari prin statiune si in zonele invecinate, pline de tufe de fructe de padure sau excursii prin muntii din imprejurimi: Gatul Berbecului - 1.175 metri, Santa - 1.230 metri, cheile si cascada Cibinului, varful Cindrel - 2.244 metri).

Un important obiectiv turistic in statiune il constituie Schitul, o biserica de lemn ridicata in deceniul 3 al secolului XX, unde se afla mormantul lui Constantin Noica. Biserica este situata la intrarea in statiunea Paltinis, la o altitudine de peste 1350 de metri, apartine de arhiepiscopia Sibiului si este ctitorita de Mitropolitul Nicolae Balan al Ardealului intre anii 1925 si 1927. Este construita din lemn de brad si sindrila si imita stilul vechilor biserici de lemn din Transilvania. In Platoul de brazi din incinta Schitului se afla clopotnita cu cele doua clopote din bronz, datand din anul 1927, turnate de fosta fabrica "Schieb - Kantz", o toaca de metal si una de lemn.

Casa memoriala Constantin Noica (Casa de Odihna 12), unde filozoful si-a trait ultimii ani din viata este, de asemenea, un punct de interes. Constantin Noica a incetat din viata la data de 4 decembrie 1997.